Ca urmare a Dictatului de la Viena, la începutul celui de-al Doilea Răzbăi Mondial, în septembrie 1940, calea ferată îngustă este separată în două, tronsonul Band- Miheșul de Câmpie rămâne în România, iar restul liniilor se află în Ungaria.
În actualul context geopolitic este necesară conectarea oraşului Târgu Mureş de Budapesta, iar în trei luni este construit un tronson de circa 19 km de cale ferată îngustă între Iuda- Lechința, devenind cea mai lungă cale ferată îngustă din Transilvania,având circa 200 km de linie cu transport de persoane și marfă, la care se mai adaugă circa 100 km de cale ferată forestieră legată prin gările Sovata și Câmpul Cetății.
În 1942- atât Statul Român cât și cel Ungar cumpără acțiunile și este desființată Societatea de Căi Ferate de Interes Local Mureș-Turda, partea maghiară este preluată de MAV, iar tronsonul de pe teritoriul României este preluat de CFR.
În actualul context geopolitic este necesară conectarea oraşului Târgu Mureş de Budapesta, iar în trei luni este construit un tronson de circa 19 km de cale ferată îngustă între Iuda- Lechința, devenind cea mai lungă cale ferată îngustă din Transilvania,având circa 200 km de linie cu transport de persoane și marfă, la care se mai adaugă circa 100 km de cale ferată forestieră legată prin gările Sovata și Câmpul Cetății.
În 1942- atât Statul Român cât și cel Ungar cumpără acțiunile și este desființată Societatea de Căi Ferate de Interes Local Mureș-Turda, partea maghiară este preluată de MAV, iar tronsonul de pe teritoriul României este preluat de CFR.
În Septembrie 1944 sunt aruncate în aer de către trupele germane în retragere podurile, viaductele, macazele, locomotivele și vagoanele neevacuate, iar trecerile de cale ferată sunt minate.
Începând din toamna aceluiaşi an, căile ferate înguste au intrat într-un lung proces de refacere şi apoi modernizare asupra structurii căii, a sistemului de tracţiune şi a instalaţiilor de siguranţa circuaţiei.
Circulaţia trenurilor a fost oprită la 1 Aprilie 1997 pe motiv de rentabilitate, şi trecută în conservare, iar in anul 2011 linia a fost ridicata din teren de catre o firma privata, intre Targu Mures si Raciu, respectiv intre Teaca si Lechinta.
Pornind de la Târgu Mureş (306m altitudine), ea se află la nord de râul Mureş, intersectând la nivel calea ferată normală Târgu Mureş – Luduş, iar după traversarea Mureşului intră în Câmpia Transilvaniei.
De la Band linia urcă continuu spre nord-vest pe valea Comlodului, un fluent al Mureşului până la staţia Ocniţa, punctul cel mai înalt al traseului având aproape 500m. De aici traseul coboară printre livezi şi vii, până la staţia terminus Lechinţa.
Mărfurile specifice transportate pe această linie erau sfecla de zahăr, lemnul şi fructele.
Linia îngustă Târgu Mureş – Band – Iuda – Lechinţa a fost construită cu şine şi macazuri tip 15,8 Dusseldorf, care permiteau o viteză de 25km/h şi o sarcină maximă de 6 tone/osie. La lucrările de refracţie din anii 1966 – 1969 au fost introduse şine şi macazuri dip 23,6, iar în anul 1991, pe unele porţiuni s-a înlocuit cu şină tipul 40.
În prezent calea ferată a fost ridicată din teren, rămânând o singură porţiune de 35 km între Râciu (Mureş) şi Teaca (Bistriţa-Năsăud).
Pornind de la Târgu Mureş (306m altitudine), ea se află la nord de râul Mureş, intersectând la nivel calea ferată normală Târgu Mureş – Luduş, iar după traversarea Mureşului intră în Câmpia Transilvaniei.
De la Band linia urcă continuu spre nord-vest pe valea Comlodului, un fluent al Mureşului până la staţia Ocniţa, punctul cel mai înalt al traseului având aproape 500m. De aici traseul coboară printre livezi şi vii, până la staţia terminus Lechinţa.
Mărfurile specifice transportate pe această linie erau sfecla de zahăr, lemnul şi fructele.
Linia îngustă Târgu Mureş – Band – Iuda – Lechinţa a fost construită cu şine şi macazuri tip 15,8 Dusseldorf, care permiteau o viteză de 25km/h şi o sarcină maximă de 6 tone/osie. La lucrările de refracţie din anii 1966 – 1969 au fost introduse şine şi macazuri dip 23,6, iar în anul 1991, pe unele porţiuni s-a înlocuit cu şină tipul 40.
În prezent calea ferată a fost ridicată din teren, rămânând o singură porţiune de 35 km între Râciu (Mureş) şi Teaca (Bistriţa-Năsăud).